Cetăţile Ponorului este unul dintre cele mai mari complexe carstice din România, aflat în Munţii Apuseni, zona Padiş. Cetăţile Ponorului reprezintă fără îndoiala cea mai grandioasa formatiune carstica din Romania, cunoscuta si apreciata în întreaga lume a uimit toti turisti care au ajuns in aceasta zona prin minunata munca a naturii care, intrecand toate asteptarile a creat in apropiere o imensa cetate de piatra.
Cetăţile Ponorului sunt constituite din trei circuri mari de stâncă, aflate într-o imensă depresiune împădurită de 300 m adancime si mai mult de 1 km in diametru la nivelul cel mai de sus. Culmile înconjurătoare care închid circular depresiunea sunt tăiate doar într-un singur loc de canionul Văii Cetăţilor.
Cetăţile Ponorului, un bazin închis, reprezintă un areal din care lipseşte apa de suprafaţă, delimitat de vârfuri muntoase cuprinse între 1642 m (Măgura Vânătă) şi 1100 m (creasta de nord-vest a Vârfului Galbena). Regiunea e înconjurată de râurile Someşul Cald, Arieş şi Crişul Pietros, apa fiind drenată în întregime pe sub pământ în valea Galbenei şi în valea Boghii. Bazinul Cetăţile Ponorului constă din 8 bazinete care comunică doar subteran. Zona este bogată în formaţiuni carstice, peşteri (Gheţarul Focul Viu ş.a.), chei, doline.
Prima consemnare a locului apare în 1886, făcută de către Nagy Sandor, iar explorarea completă s-a reuşit în 1977 de către cercul alpinist „Speodava”, din oraşul Ştei. Denumirea de "Cetăţile Ponorului" vine de la un ansamblul de trei grupuri calcaroase imense, numite şi doline. Dintre acestea cel central (100 m înălţime) este porţiunea de închidere a Văii Cetăţilor. In 1952 Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala obtinand apoi statutul de monument al naturii si trecand in custodia Academiei Romane.
