Manastirea Voronet aflata în apropierea orasului Gura Humorului s-a inaltat, din ordinul lui Stefan cel Mare în trei luni si trei saptamâni ale anului 1488, din 26 mai pana în 14 septembrie.
Manastirea Voronet este socotita "Capela Sixtina a Orientului" pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita "Judecata de apoi". De asemenea "albastrul de Voronet" este considerat de specialisti ca unic in lume si cunoscut ca rosul lui Rubes sau verdele lui Veronese. Pe fondul albastru este prezentat "Arborele lui Iesei" sau Genealogia Mantuitorului nostru Iisus Hristos iar pe coloane sunt pictati filozofii greco-latini. Sunt cautati cu privirea Aristotel si Platon iar pe absida laterala retine atentia "chipul ascetic al Sfantului Onufirie".
A fost inca de la intemeiere un monument memorial si votiv. Aceasta explica pe de o parte caracteristicile noii ctitorii a Sfantului Stefan cel Mare care, spre deosebire de celelalte manastiri ale domnului, nu avea camera mormintelor. Explica de asemenea, atentia de care s-a bucurat in continuare.
Intr-adevar in secolul XVI - mai precis la 1547 - Mitropolitul Grigorie Rosa sfetnic a lui Petru Voda Rares si var cu domnul, construieste pridvorul inchis de la vest, pentru care adopta o solutie nemaiintalnita pana la el, in cadrul careia arhitectura este vizibil subordonata decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin nestrapuns de nici o deschidere. Acest plin amplu, impreuna cu suprafetele laterale ale masivilor contraforti de colti constituie un imens ecran unitar, pe care se desfasoara in culorile ei stralucitoare drama binecunoscutei Judecati de Apoi de la Voronet, singura compozitie de acest fel care se desfasoara continuu, fara nici un fel de intrerupere sau trunchiere. Latimea contrafortului va fi folosita pe fatadele laterale pentru desfasurarea unor teme carora ctitorul picturii se pare ca a dorit sa le dea o impotanta deosebita: pe contrafortul de sud Viata Sfantului Nicolae, viata Sfantului Ioan cel Nou si supradimensionat Sfantul Gheorghe omorand balaurul, iar pe cel de nord, compozitia continua verticala a vamilor vazduhului, tema escatlogica aparuta in mediile calugaresti. Pe restul peretilor exteriori, ordonanta iconografica isi urmeza firul traditional: Arborele lui Ieseu, in regisru vertical de filosofi alaturat - pe fatada de sud, Cinurile pe abside, Acatistul Maicii Domnului, Viata Sfântului Antonie cel Mare, Facerea - pe fatada de nord.
